Ce este Blockchain?

Ce este Blockchain?

Blockchain poate părea sofisticat, și poate fi, dar noțiunea care stă la baza sa este extrem de simplă. Un blockchain este o bază de date electronică. Pentru a înțelege blockchain, este necesar să înțelegem mai întâi ce este o bază de date.

O bază de date este o colecție de date stocate electronic pe un sistem informatic. Informațiile sau datele din baza de date sunt deseori organizate sub formă de tabele pentru a facilita căutarea și filtrarea anumitor informații. Care este diferența dintre stocarea informațiilor într-o foaie de calcul și o bază de date?

Foile de calcul sunt destinate stocării și accesării unor cantități limitate de informații de către o singură persoană sau un număr mic de persoane. O bază de date, pe de altă parte, este destinată să conțină volume mult mai mari de informații care pot fi accesate, filtrate și modificate rapid și simplu de către un număr nelimitat de utilizatori în același timp.

Bazele de date mari reușesc acest lucru prin stocarea datelor pe servere compuse din computere puternice. Aceste servere sunt adesea proiectate cu sute sau mii de calculatoare pentru a asigura puterea de procesare și capacitatea de stocare necesare pentru ca mai mulți utilizatori să acceseze baza de date în același timp. Deși o foaie de calcul sau o bază de date poate fi accesată de oricine, aceasta este de obicei deținută de o companie și este întreținută de o persoană desemnată care deține controlul total asupra modului în care funcționează și asupra datelor conținute în ea.

Deci, ce deosebește un blockchain de o bază de date?

Blockchain Structură de depozitare

Modul în care sunt organizate datele diferă semnificativ între o bază de date tradițională și un blockchain. Un blockchain acumulează informații în grupări cunoscute sub numele de blocuri, care includ seturi de informații. Atunci când capacitatea de stocare a unui bloc este atinsă, acesta este înlănțuit la blocul plin anterior, producând un lanț de date cunoscut sub numele de "blockchain". Toate informațiile noi care urmează acelui bloc nou adăugat sunt asamblate într-un bloc nou format, care este apoi adăugat la lanț odată ce acesta este complet.

O bază de date organizează datele în tabele, însă un blockchain, după cum sugerează și numele, organizează datele în bucăți (blocuri) care sunt conectate între ele. Prin urmare, deși toate blockchains sunt baze de date, nu toate bazele de date sunt blockchains. Atunci când este implementată într-o manieră descentralizată, această metodă creează o cronologie ireversibilă a datelor. Atunci când un bloc este finalizat, acesta devine permanent și face parte din această cronologie. Atunci când un bloc este adăugat la lanț, i se atribuie un marcaj temporal precis.

Procesul de tranzacționare a unui Blockchain

Atributele criptomonedei

Descentralizarea în contextul unui Blockchain

Este util să analizăm blockchain din perspectiva modului în care a fost implementat de către Bitcoin pentru a o înțelege. La fel ca o bază de date, Bitcoin are nevoie de un grup de calculatoare pentru a păstra blockchain-ul. Acest blockchain este doar o formă de bază de date care păstrează fiecare tranzacție Bitcoin efectuată vreodată. În cazul Bitcoin, și spre deosebire de alte baze de date, aceste calculatoare nu sunt toate adăpostite sub același acoperiș, iar fiecare calculator sau set de calculatoare este condus de o persoană sau un grup de persoane distincte.

Să presupunem că o corporație are un server cu 10 000 de mașini și o bază de date care conține toate informațiile despre conturile clienților săi. Această corporație are un depozit în care toate aceste computere sunt adăpostite sub un singur acoperiș și are autoritate completă asupra tuturor acestor sisteme și a informațiilor stocate în ele. În mod similar, Bitcoin este alcătuită din mii de calculatoare, dar fiecare calculator sau grup de calculatoare care deține blockchain-ul său se află într-o locație geografică distinctă și este administrat de persoane sau grupuri de persoane diferite. Nodurile sunt mașinile care alcătuiesc rețeaua Bitcoin.

În această paradigmă, blockchain-ul Bitcoin este utilizat în mod descentralizat. Cu toate acestea, există blockchains private, centralizate, în care mașinile care alcătuiesc rețeaua sunt deținute și întreținute de o singură companie.

Fiecare nod al unui blockchain conține o înregistrare completă a datelor care au fost înregistrate în blockchain de la începutul acestuia. Datele pentru Bitcoin reprezintă întregul istoric al tuturor tranzacțiilor Bitcoin. În cazul în care datele unui nod au o greșeală, acesta poate utiliza miile de alte noduri ca punct de referință pentru a se rectifica. În acest fel, niciun nod din rețea nu poate modifica informațiile stocate în interiorul său. Prin urmare, istoricul tranzacțiilor din fiecare bloc al lanțului de blocuri Bitcoin este ireversibil.

În cazul în care un singur utilizator manipulează înregistrarea tranzacției Bitcoin, celelalte noduri vor face referințe încrucișate între ele și vor identifica cu ușurință nodul cu informații inexacte. Această metodă ajută la stabilirea unei secvențe precise și vizibile a evenimentelor. Aceste informații reprezintă o înregistrare a tranzacțiilor pentru Bitcoin, însă un blockchain poate include, de asemenea, o varietate de informații, cum ar fi contracte juridice, identificări de stat sau inventarul de bunuri al unei companii.

Pentru a modifica modul de funcționare a sistemului sau informațiile stocate în cadrul acestuia, majoritatea puterii de procesare din rețeaua descentralizată trebuie să fie de acord cu modificările. Acest lucru garantează că orice modificare implementată este în interesul majorității.

Ce este un contract inteligent?

Contractele inteligente sunt contracte programate care pot fi executate sau puse în aplicare pe blockchain fără a fi nevoie de intervenția umană. Atunci când sunt îndeplinite anumite circumstanțe, acestea pot fi programate pentru a defini și executa un acord sau o tranzacție. Contractele inteligente sunt distribuite și imuabile pe blockchain.

După ce un contract inteligent este format, acesta nu poate fi modificat odată ce este plasat pe Blockchain. Codul contractului nu poate fi modificat de o terță parte sau de autorul contractului. Toți cei care vizualizează Blockchain, inclusiv părțile interesate și terții interesați, validează rezultatul contractului inteligent.

Contractele de asigurare auto reprezintă un exemplu de utilizare a contractelor inteligente în lumea reală. Atunci când circumstanțele unui contract inteligent se modifică în cazul unui eveniment asigurat, cum ar fi un accident de mașină, procedura de despăgubire este lansată imediat. Parametrii evenimentului, cum ar fi viteza de deplasare, locația și ora din zi, pot fi înregistrați în blockchain. În cazul în care variabilele contractului inteligent depășesc anumite criterii specifice convenite în prealabil, procedura de despăgubire este activată automat, iar suma exactă de decontare în numerar poate fi acordată fără a fi nevoie de interacțiune umană.

Dacă produceți, cumpărați sau vindeți articole, capacitatea de a face mai vizibilă fiecare etapă a lanțului de aprovizionare poate fi benefică pentru compania dumneavoastră. Contractele inteligente permit urmărirea produselor de la producție până la rafturile de vânzare cu amănuntul. Dispozitivele IoT pot publica direct datele de localizare către un contract inteligent, simplificând procesul de urmărire. Această capacitate vă permite o vizualizare în timp real a întregului lanț de aprovizionare. În cazul în care produsele livrate sunt oprite la vamă, veți fi notificat cu promptitudine. De asemenea, urmărirea avansată ajută la reducerea pericolului de fraudă și furt.

Contractul inteligent nu numai că reduce cheltuielile administrative legate de îndeplinirea politicii, dar demonstrează, de asemenea, deschiderea și încrederea în proces pentru toate agențiile de reglementare și părțile interesate.

Ce este consensul și variațiile cunoscute ale consensului?

Consensul este adesea folosit pentru a descrie un acord larg între membrii unui grup sau ai unei societăți. Consensul în blockchain se referă la o majoritate de persoane care sunt mining sau care au putere declarând că semnează un bloc de tranzacții. După cum s-a spus anterior, descentralizarea necesită implicarea mai multor indivizi în procesele de luare a deciziilor; acordul este stabilit atunci când se ajunge la o concluzie.

Consensul este necesar într-o soluție blockchain pentru ca blocurile să fie publicate în lanț; tranzacțiile respinse nu sunt înregistrate în lanț. Această abordare este cea care face ca tehnologia blockchain să fie inviolabilă, deoarece adăugarea sau modificarea datelor eronate ar necesita compromiterea majorității membrilor rețelei și nu a unui singur server dintr-un centru de date (exemplu: Equifax, Target etc.).

Există mai multe tipuri de modele de consens. Aceste modele sunt alimentate prin compensarea utilizatorilor în bitcoin sau prin alte metode pentru a menține indivizii care alcătuiesc consensul cinstiți și motivați să continue să confirme tranzacțiile. Printre modelele de consens populare se numără:

• Dovada de lucru: O dovadă de lucru este un element de date dificil (costisitor, consumator de timp) de generat, dar simplu de verificat de alții și care îndeplinește anumite criterii. Până în prezent, Bitcoin și majoritatea blockchain-urilor urmează mecanismul de consens PoW. Acesta este bine cunoscut pentru securitatea sa deosebită, dar are probleme substanțiale de scalabilitate, ceea ce duce la viteze slabe și costuri de tranzacționare mari. PoW utilizează, de asemenea, o cantitate semnificativă de energie.
• Dovada de miză: În criptomonedele bazate pe PoS, autorul următorului bloc este determinat folosind o combinație de selecție aleatorie și de avere sau vârstă (adică miza). PoS poate fi stabilit ca fiind un mecanism de consens mai eficient decât PoW, ceea ce duce la un consum redus de energie, costuri de tranzacție mai mici și, probabil, o mai mare scalabilitate. Securitatea pe termen lung a sistemelor PoS este în curs de investigare.
• Dovada autorității: În rețelele bazate pe PoA, tranzacțiile și blocurile sunt validate de conturi aprobate, cunoscute sub numele de validatori. Validatorii utilizează un software care le permite să grupeze tranzacțiile în blocuri. Procedura este automatizată, astfel încât validatorii nu trebuie să își verifice în permanență computerele. Cu toate acestea, este necesar ca computerul (nodul de autoritate) să nu fie compromis. PoA utilizează validatori de încredere pentru a spori semnificativ eficiența blockchain, ceea ce duce la o scalabilitate substanțial mai bună și la costuri de tranzacționare mai mici, menținând în același timp un lanț sigur.

Transparență

Din cauza naturii descentralizate a Bitcoin's blockchain, toate tranzacțiile pot fi vizualizate în mod transparent, fie prin existența unui nod personal, fie prin utilizarea exploratori blockchain care permit oricui să vadă tranzacțiile care au loc în direct. Fiecare nod are propria sa copie a lanțului, care este actualizată pe măsură ce sunt confirmate și adăugate noi blocuri. Acest lucru înseamnă că, dacă doriți, puteți urmări Bitcoin oriunde ar merge.

De exemplu, bursele au fost piratate în trecut, când cei care dețineau Bitcoin pe bursă au pierdut totul. În timp ce hackerul poate fi complet anonim, Bitcoin-urile pe care le-a extras sunt ușor de urmărit. Dacă Bitcoin-urile care au fost furate în cadrul unora dintre aceste spargeri ar fi fost mutate sau cheltuite undeva, s-ar fi știut.

Este un Blockchain sigur?

În numeroase moduri, tehnologia blockchain abordează problemele legate de securitate și încredere. Pentru început, blocurile noi sunt întotdeauna păstrate într-o ordine liniară și cronologică. Altfel spus, acestea sunt întotdeauna adăugate la "sfârșitul" blockchain-ului. Dacă vă uitați la lanțul de blocuri Bitcoin, veți vedea că fiecare bloc are o locație pe lanț, cunoscută sub numele de "înălțime". Înălțimea blocului a ajuns la 656.197 de blocuri în noiembrie 2020.

Este foarte dificil să te întorci înapoi și să schimbi conținutul unui bloc odată ce acesta a fost adăugat la sfârșitul blockchain-ului, cu excepția cazului în care majoritatea este de acord să facă acest lucru. Acest lucru se datorează faptului că fiecare bloc are propriul hash, precum și hash-ul blocului anterior și marca temporală menționată anterior. O funcție matematică generează coduri hash prin convertirea datelor digitale într-un șir de numere și caractere. Dacă aceste informații sunt modificate în vreun fel, se modifică și codul hash.

Iată de ce acest lucru este important pentru securitate. Să presupunem că un hacker dorește să schimbe blockchain-ul pentru a lua Bitcoin de la toți ceilalți. Dacă și-ar schimba copia unică, aceasta nu ar mai fi sincronizată cu copia celorlalți. Atunci când toți ceilalți își vor compara copiile, vor vedea că această copie unică iese în evidență, iar versiunea hackerului va fi respinsă ca fiind invalidă.

Pentru a reuși, hackerul trebuie să posede și să modifice simultan 51% din copiile blockchain astfel încât noua sa copie să devină copia majoritară și, prin urmare, lanțul convenit. Un astfel de atac ar necesita, de asemenea, o sumă enormă de bani și resurse, deoarece ar trebui să rescrie toate blocurile din cauza variației timestamp-urilor și a codurilor hash.

Având în vedere amploarea rețelei Bitcoin și viteza cu care se dezvoltă, cheltuielile necesare pentru a realiza o astfel de performanță ar fi cu siguranță imposibile. Acest lucru nu numai că ar fi enorm de costisitor, dar cel mai probabil ar fi și inutil. O astfel de acțiune nu ar trece neobservată de participanții la rețea, care ar detecta astfel de modificări substanțiale ale blockchain-ului. Membrii rețelei ar trece apoi la o nouă versiune a lanțului care nu a fost afectată.

Acest lucru ar duce la prăbușirea valorii versiunii vizate de Bitcoin, ceea ce ar face ca asaltul să fie în cele din urmă inutil, deoarece actorul rău intenționat controlează acum un activ fără valoare. Același lucru s-ar întâmpla dacă un actor rău ar ataca următoarea diviziune Bitcoin. Acesta este conceput în acest mod, astfel încât participarea la rețea să fie semnificativ mai încurajată din punct de vedere economic decât atacarea acesteia.

Blockchain vs. Bitcoin

Scopul Blockchain este de a permite înregistrarea și diseminarea informațiilor digitale, dar nu și modificarea lor. Stuart Haber și W. Scott Stornetta, doi academicieni care urmăreau să dezvolte un sistem cu care să nu se poată manipula marcajul temporal al documentelor, au propus tehnologia blockchain în 1991. Dar abia peste două decenii mai târziu, odată cu introducerea în ianuarie 2009 a Bitcoin, blockchain a cunoscut prima implementare în lumea reală.

Un lanț de blocuri reprezintă baza protocolului Bitcoin. Dezvoltatorul pseudonim al Bitcoin, Satoshi Nakamoto, a descris moneda digitală într-o lucrare de cercetare ca fiind "un nou sistem electronic de numerar care este total peer-to-peer, fără o terță parte de încredere".

Ceea ce este esențial de reținut aici este că, deși Bitcoin utilizează blockchain pentru a înregistra în mod transparent un registru de plăți, blockchain poate fi utilizat teoretic pentru a stoca în mod imuabil orice cantitate de date. După cum s-a spus anterior, acest lucru ar putea lua forma tranzacțiilor, a voturilor electorale, a inventarelor de bunuri, a identificărilor de stat, a actelor de proprietate asupra locuințelor și multe altele.

Există deja o multitudine de inițiative bazate pe blockchain care încearcă să utilizeze blockchain în alte scopuri decât înregistrarea tranzacțiilor. Un astfel de exemplu este utilizarea blockchain pentru a vota în cadrul alegerilor democratice. Datorită imutabilității blockchain, votul fraudulos ar deveni mult mai dificil.

Un sistem de vot, de exemplu, poate fi conceput astfel încât fiecare cetățean al unei națiuni să primească o monedă sau token separată. Fiecărui candidat i s-ar atribui apoi un adresa unică a portofelului, iar alegătorii ar trebui să transmită token sau criptomoneda lor la adresa candidatului pentru care doresc să voteze. Deoarece blockchain este transparent și trasabil, elimină nevoia de numărare umană a voturilor și posibilitatea ca actorii răi să intervină în voturile fizice.

Blockchain vs. Bănci

Băncile și blockchains descentralizate sunt foarte diferite. Pentru a vedea cum diferă o bancă de blockchain, să comparăm sistemul bancar cu Bitcoin's punerea în aplicare a blockchain.

Cum se utilizează Blockchain?

După cum știm acum, blocurile de pe blockchain-ul Bitcoin conțin date despre tranzacțiile monetare. Cu toate acestea, s-a demonstrat că blockchain este, de asemenea, o metodă viabilă de înregistrare a datelor despre alte tipuri de tranzacții.

Walmart, Pfizer, AIG, Siemens, Unilever și o mulțime de alte corporații au folosit deja blockchain. VeChain, de exemplu, a creat o "soluție de siguranță alimentară pregătită pentru piață, bazată pe blockchain". Aceasta se bazează pe Lanțul de instrumente, o platformă unică de date Blockchain-as-a-Service (BaaS) care urmărește traseul parcurs de mărfurile alimentare pentru a ajunge la destinație.

De ce faci asta? În industria alimentară au apărut nenumărate focare de e Coli, salmonella și listeria, precum și compuși periculoși introduși din greșeală în mese. Înainte, era nevoie de săptămâni pentru a afla de unde proveneau aceste focare sau care era cauza îmbolnăvirii persoanelor.

Cu ajutorul blockchain, comercianții pot urmări traseul unui produs alimentar de la origine până la fiecare oprire pe parcurs și, în cele din urmă, până la livrare. În cazul în care se dovedește că o mâncare este contaminată, aceasta poate fi urmărită prin fiecare oprire până la sursă. Nu numai atât, dar aceste firme pot vedea acum tot ceea ce a intrat în contact cu ele, permițând identificarea problemei mult mai devreme și poate salvarea de vieți. Acesta este doar un exemplu de blockchain în acțiune; există și alte tipuri diferite de implementare a blockchain.

Bănci și finanțe

Poate că niciun alt sector nu va avea mai mult de câștigat de pe urma încorporării blockchain în procesele sale de afaceri decât cel bancar. Instituțiile financiare sunt deschise doar cinci zile pe săptămână, în timpul orelor de lucru. Asta înseamnă că, dacă încercați să depuneți un cec vineri la ora 18.00, probabil că va trebui să așteptați până luni dimineața pentru ca fondurile să apară în contul dumneavoastră. Chiar dacă efectuați depunerea în timpul orelor de lucru, este posibil să dureze între una și trei zile pentru ca tranzacția să fie verificată, din cauza numărului enorm de tranzacții pe care băncile trebuie să le deconteze. În schimb, Blockchain nu doarme niciodată.

Prin încorporarea blockchain în bănci, utilizatorii se pot aștepta ca tranzacțiile lor să fie finalizate în doar 10 minute, adică în timpul necesar pentru a adăuga un bloc la blockchain, indiferent de sărbători sau de ora din zi sau din săptămână. De asemenea, băncile pot utiliza blockchain pentru a tranzacționa bani între instituții mai rapid și mai sigur. În industria de tranzacționare a acțiunilor, de exemplu, procedura de decontare și compensare poate dura până la trei zile (sau mai mult dacă se tranzacționează în străinătate), ceea ce înseamnă că banii și acțiunile sunt înghețate în acest timp.

Având în vedere amploarea fondurilor implicate, chiar și câteva zile de tranzit ar putea genera cheltuieli și riscuri enorme pentru instituții. Economiile potențiale, potrivit băncii europene Santander și a partenerilor săi de cercetare, variază între $15 miliarde și $20 miliarde în fiecare an. Potrivit Capgemini, o firmă franceză de consultanță, aplicațiile bazate pe blockchain ar putea economisi clienților până la $16 miliarde de euro în cheltuielile bancare și de asigurări în fiecare an.

Monedă

Blockchain este baza pentru criptomonede precum Bitcoin. Site-ul Rezerva Federală controlează moneda americană. În cadrul acestei structuri de autoritate centrală, datele și banii unui utilizator sunt, teoretic, la mila băncii sau a guvernului. În cazul în care banca unui utilizator este spartă, informațiile personale ale clientului sunt compromise. Valoarea banilor clientului poate fi pusă în pericol dacă banca sa dă faliment dacă acesta locuiește într-o națiune cu un guvern nesigur. Unele dintre băncile care au rămas fără bani în 2008 au fost parțial salvate cu bani guvernamentali.. Acestea sunt preocupările care au dus la crearea și dezvoltarea Bitcoin.

Blockchain permite Bitcoin și altor criptomonede să funcționeze fără a avea nevoie de o autoritate centrală, distribuindu-și activitățile pe o rețea de calculatoare. Acest lucru diminuează riscul, eliminând în același timp numeroasele cheltuieli de procesare și de tranzacționare. De asemenea, poate oferi persoanelor din țările cu monede sau infrastructuri financiare volatile o monedă mai stabilă, cu mai multe utilizări și o rețea mai mare de persoane și organizații cu care pot face afaceri atât la nivel local, cât și global.

Utilizarea portofelelor bitcoin pentru conturi de economii sau plăți este deosebit de importantă pentru persoanele care nu au identitate de stat. Unele națiuni pot fi în plin război civil sau au administrații care nu dispun de infrastructura necesară pentru a oferi identificare. Cetățenii din astfel de națiuni pot să nu aibă acces la conturi de economii sau de brokeraj, ceea ce îi lasă fără mijloace de a stoca bani în siguranță.

Este posibil ca cetățenii acestor țări să nu aibă acces la conturi de economii sau de brokeraj și, prin urmare, să nu aibă posibilitatea de a stoca în siguranță averea.

Asistență medicală

Blockchain poate fi utilizat de profesioniștii din domeniul sănătății pentru a păstra în siguranță dosarele medicale ale pacienților lor. Atunci când o fișă medicală este creată și semnată, aceasta poate fi stocată pe blockchain, oferind pacienților dovada și asigurarea că fișa nu poate fi modificată. Aceste date medicale personale ar putea fi codificate și păstrate pe blockchain cu o cheie privată, făcându-le disponibile doar anumitor persoane și menținând confidențialitatea.

Registrele de proprietate

Dacă ați vizitat vreodată biroul local al registratorului, știți că procesul de documentare a drepturilor de proprietate necesită mult timp și este ineficient. În prezent, un act tangibil trebuie prezentat unui angajat guvernamental de la biroul local de înregistrare, care îl introduce manual în baza de date centrală a județului și în indexul public. Revendicările de proprietate trebuie să fie reconciliate cu indexul public în cazul unui litigiu privind proprietatea.

Această procedură nu este doar costisitoare și consumatoare de timp, ci și plină de erori umane, fiecare greșeală făcând mai puțin eficientă monitorizarea proprietății. Blockchain are capacitatea de a elimina necesitatea scanării documentelor și a urmăririi fizice a dosarelor la un birou local de înregistrare. Proprietarii de proprietăți pot avea încredere că actul lor de proprietate este precis și documentat permanent dacă este păstrat și validat pe blockchain.

Poate fi practic dificil să verificați proprietatea în națiuni sau în locații devastate de război, cu o infrastructură guvernamentală sau financiară redusă sau inexistentă și, cu siguranță, fără un "birou de înregistrare". Ar putea fi create termene transparente și lipsite de ambiguitate ale proprietății dacă un grup de indivizi care trăiesc într-o astfel de regiune ar fi capabil să valorifice blockchain.

Contracte inteligente

Un contract inteligent este o bucată de cod informatic care poate fi încorporată în blockchain pentru a facilita, verifica sau negocia un acord contractual. Contractele inteligente funcționează în conformitate cu un set de criterii convenite. Atunci când anumite cerințe sunt îndeplinite, prevederile acordului sunt puse în aplicare imediat.

Să presupunem că un potențial chiriaș dorește să închirieze un apartament prin intermediul unui contract inteligent. Proprietarul promite să îi furnizeze chiriașului codul ușii apartamentului imediat ce chiriașul plătește depozitul de garanție. Atât chiriașul, cât și proprietarul ar transmite jumătățile respective ale contractului către contractul inteligent, care ar salva codul ușii și l-ar schimba imediat cu depozitul de garanție la data începerii contractului de închiriere. În cazul în care proprietarul nu furnizează codul ușii până la data de expirare a contractului de închiriere, contractul inteligent returnează depozitul de garanție. În acest fel se evită cheltuielile și procedurile asociate în mod normal cu utilizarea unui notar, a unui mediator terț sau a avocaților.

Lanțuri de aprovizionare

Furnizorii pot utiliza blockchain pentru a înregistra proveniența obiectelor pe care le-au achiziționat, după cum arată Vechain Toolchain sistemul de siguranță alimentară. Pe lângă etichetele tipice, cum ar fi "organic", "local" și "comerț echitabil", acest lucru ar permite întreprinderilor să verifice legitimitatea produselor lor.

Votarea

După cum s-a afirmat anterior, tehnologia blockchain ar putea fi utilizată pentru a permite un sistem de vot contemporan. Votul cu ajutorul blockchain are potențialul de a reduce frauda electorală, sporind în același timp participarea la vot, așa cum s-a văzut la alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie 2018 în Virginia de Vest. Utilizarea blockchain în acest mod ar face aproape dificilă falsificarea voturilor. Protocolul blockchain va asigura, de asemenea, transparența procesului electoral prin reducerea numărului de persoane necesare pentru desfășurarea unei alegeri și prin oferirea de rezultate aproape instantanee autorităților. Acest lucru ar elimina nevoia de renumărare a voturilor și orice posibilitate serioasă de fraudă electorală.

Precizia lanțului

O rețea de mii de calculatoare aprobă tranzacțiile în rețeaua blockchain. Acest lucru elimină practic orice participare umană în procesul de verificare, ceea ce duce la reducerea erorilor umane și la o înregistrare mai precisă a datelor. Chiar dacă o mașină din rețea ar comite o eroare de calcul, aceasta ar afecta doar o singură copie a blockchain-ului. Această greșeală ar trebui să fie comisă de cel puțin 51% dintre calculatoarele din rețea pentru a se propaga în restul blockchain-ului, ceea ce este aproape imposibil pentru o rețea vastă și în curs de dezvoltare precum cea a Bitcoin.

Reduceri de costuri

Clienții plătesc adesea o bancă pentru a autentifica o tranzacție, un notar pentru a semna un document sau un preot pentru a executa o ceremonie de căsătorie. Utilizarea blockchain elimină cerința de verificare de către terți și cheltuielile aferente. Întreprinderile plătesc o taxă infimă atunci când acceptă plăți cu cardul de credit, de exemplu, deoarece băncile și furnizorii de procesare a plăților trebuie să se ocupe de astfel de tranzacții. Bitcoin, pe de altă parte, nu are o autoritate centralizată și oferă costuri de tranzacționare reduse.

Descentralizare

Blockchain nu păstrează niciuna dintre datele sale într-un loc centralizat. Mai degrabă, blockchain-ul este replicat și distribuit într-o rețea de calculatoare. Fiecare calculator din rețea își actualizează blockchain-ul ori de câte ori un nou bloc este adăugat la blockchain. Blockchain devine mai dificil de manipulat prin diseminarea acestor informații într-o rețea, în loc să le păstreze într-o singură bază de date centrală. Dacă un hacker ar obține o copie a blockchain, ar fi compromisă doar o singură copie a informațiilor, și nu întreaga rețea.

Tranzacții eficiente

Tranzacțiile procesate de o autoritate centrală pot dura câteva zile pentru a fi decontate. De exemplu, dacă încercați să depuneți un cec vineri seara, este posibil ca banii să nu apară în contul dumneavoastră decât luni dimineața. Spre deosebire de instituțiile financiare, care funcționează în timpul orelor de lucru și cinci zile pe săptămână, blockchain funcționează 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână și 365 de zile pe an. Tranzacțiile pot fi efectuate în doar 10 minute și sunt securizate în câteva ore. Acest lucru este deosebit de important pentru tranzacțiile transfrontaliere, care durează adesea mult mai mult din cauza diferențelor de fus orar și a faptului că toate părțile trebuie să aprobe procesarea plăților.

Tranzacții private

Multe rețele blockchain funcționează ca baze de date publice, ceea ce înseamnă că oricine are o conexiune la internet poate accesa istoricul tranzacțiilor din rețea. Deși utilizatorii pot vedea datele privind tranzacțiile, nu pot vizualiza informațiile de identificare a persoanelor care au efectuat aceste tranzacții. Este o concepție populară greșită conform căreia rețelele blockchain, cum ar fi bitcoin, sunt anonime, în timp ce acestea sunt doar secrete.

Adică, atunci când un utilizator efectuează tranzacții publice, codul său unic, cunoscut sub numele de cheie publică, și nu informațiile sale personale, este stocat în blockchain. În cazul în care o persoană cumpără Bitcoin pe un schimb care cere identificare, identitatea sa este în continuare conectată la adresa sa din blockchain; cu toate acestea, o tranzacție, chiar și atunci când este atașată la numele unei persoane, nu divulgă nicio informație personală.

Tranzacții securizate

Odată ce o tranzacție este înregistrată, rețeaua blockchain trebuie să valideze legitimitatea acesteia. Mii de computere din blockchain se întrec pentru a certifica că datele de achiziție sunt corecte. Tranzacția este adăugată la blocul blockchain odată ce a fost verificată de o mașină. Fiecare bloc de pe blockchain are propriul hash unic, precum și hash-ul unic al blocului anterior. Atunci când informațiile de pe un bloc sunt modificate în orice mod, codul hash al blocului respectiv se modifică; cu toate acestea, codul hash al blocului următor nu se modifică. Această disparitate face incredibil de dificilă actualizarea informațiilor din blockchain fără a fi observată.

Transparență

Majoritatea blockchains sunt complet open-source software. Acest lucru înseamnă că oricine are acces la cod îl poate vedea. Acest lucru permite auditorilor să examineze securitatea criptomonedelor, cum ar fi Bitcoin. De asemenea, acest lucru implică faptul că nu există o autoritate reală asupra persoanei care controlează codul Bitcoin sau asupra modului în care acesta este modificat. Prin urmare, oricine poate propune ajustări sau adăugiri la sistem. Bitcoin poate fi actualizat dacă majoritatea utilizatorilor rețelei consideră că noua versiune a codului cu actualizare este solidă și valoroasă.

Bancarizarea celor nebancarizați

Poate că cel mai important aspect al blockchain și al Bitcoin este potențialul de a fi utilizat de oricine, indiferent de rasă, sex sau context cultural. Potrivit Băncii Mondiale, aproximativ 2 miliarde de persoane nu au conturi bancare sau alte modalități de a-și păstra banii sau averea.

Aproape mulți dintre acești oameni locuiesc în țări în curs de dezvoltare, unde economia este încă la început și se bazează în totalitate pe bani lichizi.

Acești oameni câștigă adesea un salariu minim care este plătit în numerar. Ei trebuie apoi să ascundă această monedă reală în casele lor sau în locurile de reședință, ceea ce îi face vulnerabili la jafuri sau violențe nejustificate. Cheile unui portofel Bitcoin pot fi scrise pe hârtie, salvate pe un telefon mobil ieftin sau chiar memorate, dacă este necesar. Alternativele celor mai mulți oameni sunt probabil mai ușor de ascuns decât o mică sumă de bani sub saltea.

Blockchain-urile viitorului caută, de asemenea, modalități de a stoca informații medicale, drepturi de proprietate și o serie de alte contracte legale, pe lângă faptul că servesc ca unitate de cont pentru stocarea averii.