Ce este analiza fundamentală (AF)?
Analiza fundamentală (AF) este pentru un investitor ceea ce analiza tehnică este pentru un comerciant. Cei interesați de aprecierea valorii pe termen lung, mai degrabă decât de profiturile pe termen scurt, ar putea lua în considerare FA, care vă învață cum să evaluați valoarea corectă a unei monede.
Alegerea celei mai potrivite pe o piață cu peste 5.000 de active din care se poate alege poate părea o căutare care durează o viață întreagă. Noile token-uri vin și pleacă și nu există nicio modalitate de a ști care dintre ele vor rezista testului timpului. Ne-am putea imagina că investiția într-o criptomonedă altele decât Bitcoin sau Ethereum este ca și cum ai juca la loterie, dar este adevărat?
Introducere
Tranzacționarea unor active atât de volatile precum criptomonedele necesită o anumită îndemânare. Alegerea unei strategii, înțelegerea lumii uriașe a tranzacționării și stăpânirea analizei tehnice și fundamentale sunt toate activități care necesită practică.
Unele competențe în domeniul analizei tehnice ar putea fi moștenite de pe piețele financiare tradiționale. Mulți comercianți de criptomonede folosesc aceiași indicatori tehnici care sunt folosiți în tranzacționarea pe Forex, acțiuni și mărfuri. Instrumente precum RSI, MACD și benzile Bollinger încearcă să prognozeze comportamentul pieței, indiferent de elementul tranzacționat. Prin urmare, aceste instrumente de analiză tehnică sunt extrem de populare în comunitatea bitcoin.
Deși tehnica utilizată în cercetarea fundamentală a criptomonedelor este similară cu cea utilizată pe piețele tradiționale, nu puteți utiliza metodologii testate pentru a evalua activele cripto. Pentru a realiza o bună AF în criptomonede, trebuie mai întâi să înțelegem de unde provine valoarea acestora.
În această postare, vom analiza măsurătorile care pot fi utilizate pentru a crea propriii indicatori.
Ce este analiza fundamentală?
Investitorii și comercianții folosesc o tehnică cunoscută sub numele de analiză fundamentală pentru a încerca să determine valoarea reală a unei companii sau a unui activ. Aceștia vor efectua analize aprofundate atât a elementelor interne, cât și externe ale companiei pentru a ajunge la o evaluare adecvată a activului sau a afacerii în cauză și pentru a decide dacă aceasta este supraevaluată sau subevaluată. Constatările lor pot fi apoi folosite pentru a contribui la îmbunătățirea formulării unei strategii care va avea ca rezultat, cel mai probabil, obținerea unor profituri profitabile.
De exemplu, dacă ați fi interesat de o anumită firmă, ați putea investiga mai întâi profiturile sale, bilanțurile, situațiile financiare și flow de numerar pentru a vă face o idee despre cât de sănătoase sunt finanțele sale. După aceea, ați putea reveni la o perspectivă mai largă și examina piața sau industria din care face parte compania respectivă. Care sunt celelalte întreprinderi concurente? La ce grupe de vârstă dorește firma să se adreseze? Își extinde domeniul de aplicare al operațiunilor sale? Puteți face o extindere și mai mare pentru a lua în considerare aspectele economice, cum ar fi ratele dobânzilor și inflația, pentru a menționa doar câteva dintre aspectele care intră în joc.
Metoda descrisă mai sus este un exemplu de ceea ce se numește o strategie ascendentă. În cadrul acestei metode, începeți cu o firmă care vă trezește interesul și urcați până la înțelegerea importanței acesteia în economia generală. De asemenea, puteți utiliza o metodă de sus în jos, care presupune reducerea opțiunilor dumneavoastră, analizând mai întâi imaginea de ansamblu. Aceasta este o altă opțiune viabilă.
Finalizarea acestui tip de studiu ar trebui să ducă la generarea unui preț prognozat al acțiunii, care ar trebui apoi comparat cu prețul la care se tranzacționează acum acțiunea. Este posibil să ajungeți la concluzia că este supraevaluată dacă cifra este mai mică decât prețul actual. În cazul în care prețul este mai mic decât prețul actual de piață, puteți presupune că acum se vinde la un preț excesiv de ridicat. Sunteți acum înarmat cu informațiile din studiul dumneavoastră, ceea ce vă permite să judecați în cunoștință de cauză dacă să cumpărați sau să vindeți acțiunile acelei anumite firme.
Analiza fundamentală (AF) vs. analiza tehnică (AT)
Traderii și investitorii care sunt noi pe piața bursieră, pe piața valutară sau pe piețele de criptomonede se luptă uneori să aleagă cea mai bună strategie de utilizat. Atât analiza fundamentală, cât și analiza tehnică sunt două abordări distincte pentru a analiza diverse aspecte ale aceluiași obiect care depind de proceduri considerabil diferite. În ciuda acestui fapt, ambele surse oferă date care pot fi utilizate în tranzacționare. Așadar, pe care dintre ele o recomandați?
De fapt, ar putea fi mai logic să vă întrebați ce aduce fiecare participant la masă. O idee care stă la baza judecăților de investiție ale analiștilor fundamentali este convingerea că prețul unei companii nu reflectă neapărat valoarea reală a acțiunilor.
Pe de altă parte, analiștii tehnici sunt de părere că mișcarea viitoare a prețului poate fi prognozată într-o anumită măsură pe baza acțiunii prețului și a datelor de volum din trecut. Aceștia nu se preocupă de examinarea aspectelor externe, alegând în schimb să se concentreze asupra graficelor de preț, modelelor și tendințelor condițiilor de piață. Scopul lor este de a localiza cele mai bune puncte posibile în care să intre și să părăsească pozițiile.
Este dificil să învingi piața în mod regulat prin analiză tehnică, potrivit susținătorilor ipoteza pieței eficiente (EMH), care afirmă că piețele sunt perfect eficiente. Conform acestei ipoteze, piețele financiare iau deja în considerare datele anterioare și reflectă cu exactitate toate cunoștințele disponibile în prezent despre activele care sunt tranzacționate pe ele (sunt raționale). EMH, în variantele sale "mai slabe", nu pune la îndoială analiza de bază; cu toate acestea, în formele sale "mai puternice", susține că este dificil să se obțină un avantaj competitiv, chiar și cu studii aprofundate.
Este de înțeles că nu există o tehnică superioară în mod obiectiv dintre cele două, deoarece fiecare poate oferi informații semnificative în domenii distincte. Este posibil ca unele să fie mai potrivite pentru anumite metode de tranzacționare decât altele, dar, de fapt, majoritatea traderilor folosesc un amestec al celor două pentru a înțelege mai bine imaginea de ansamblu. Acesta este un lucru de care trebuie să țineți cont în timp ce faceți investiții pe termen lung, precum și tranzacții pe termen scurt.
Problema cu analiza fundamentală criptografică
Nu este posibil să se evalueze rețelele de criptomonede folosind aceleași standarde care sunt utilizate pentru întreprinderile obișnuite. Serviciile mai descentralizate, cum ar fi Bitcoin (BTC), sunt, în orice caz, mai apropiate de mărfuri. Cu toate acestea, chiar și în cazul criptomonedelor mai centralizate (cum ar fi cele emise de organizații), indicatorii financiari standard nu sunt în măsură să ne spună prea multe despre starea pieței.
Prin urmare, trebuie să ne mutăm atenția către o varietate de cadre diferite. Primul lucru care trebuie făcut în această procedură este să localizăm măsurători fiabile. Când vorbim despre sisteme puternice, ne referim la cele care nu sunt ușor de jucat. De exemplu, având în vedere că este simplu să creezi conturi false sau să cumperi interacțiunea pe rețelele de socializare, numărul de adepți pe Twitter sau numărul de utilizatori pe Telegram sau Reddit nu sunt probabil măsuri utile.
Este esențial să reținem că nu există un singur indicator care să ne ofere o imagine completă a rețelei pe care o evaluăm. Atunci când analizăm numărul de adrese active care sunt stocate pe o rețea de blockchain, putem observa că numărul acestora a crescut constant. Cu toate acestea, nu ne învață prea multe de la sine. Din câte știm noi, ar putea fi vorba de un actor independent care mută banii între ei folosind o serie rotativă de adrese diferite de fiecare dată.
În următoarele secțiuni, vom examina trei tipuri de măsurători ale cripto FA: măsurători pe lanț, măsurători de proiect și măsurători financiare. Metricele on-chain se referă la metricele care sunt stocate direct pe blockchain. Această listă nu va fi completă, dar ar trebui să ofere o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară a indicatorilor care pot fi utilizați pentru a măsura progresul.
Măsurători pe lanț
Obținerea datelor necesare prin intermediul interfețelor de programare a aplicațiilor (API) sau al site-urilor web create în mod expres pentru a face lumină în ceea ce privește alegerile de investiții reprezintă o abordare mai simplă și mai directă. De exemplu, CoinMarketCap's analiza pe lanț a Bitcoin ne oferă o multitudine de informații. Printre sursele suplimentare se numără Diagramele de date Coinmetrics sau Rapoarte de proiect Binance Research.
Numărul de tranzacții
Numărul de tranzacții care au loc pe o rețea este un indicator excelent al nivelului de activitate al rețelei respective. Putem examina modul în care activitatea variază în timp, respectiv, graficul numărului pe anumite perioade de timp (sau folosind medii mobile).
Țineți cont de faptul că această măsură trebuie evaluată cu mare atenție. La fel ca în cazul adreselor active, nu avem cum să știm cu certitudine dacă o singură entitate este sau nu singura care mută bani între propriile portofele pentru a exagera în mod artificial volumul de activitate pe lanț.
Valoarea tranzacției
Adrese active
Adresele active sunt orice adrese de pe un blockchain care sunt utilizate în prezent într-o anumită perioadă de timp. Există o varietate de moduri de a calcula acest lucru, dar una dintre cele mai comune metode este de a număra atât expeditorul, cât și destinatarul fiecărei tranzacții pe o anumită perioadă de timp (de exemplu, zile, săptămâni sau luni). Unele persoane se uită, de asemenea, la numărul total de adrese unice pe o perioadă extinsă de timp, ceea ce este cunoscut sub numele de analiză cumulativă.
Taxe plătite
Nevoia de spațiu pentru blocuri poate fi dedusă din comisioanele plătite, care pot fi mai importante pentru unele criptomonede decât pentru altele. Utilizatorii concurează între ei pentru ca tranzacțiile lor să fie incluse în timp util, prin urmare ne putem gândi la ele ca la niște oferte la o licitație. Cei care plasează oferte mai mari își vor obține mai repede validarea (minarea) tranzacțiilor, dar cei care plasează oferte mai mici vor trebui să aștepte o perioadă mai lungă de timp.
Acesta este un indicator excelent de investigat dacă vă interesează criptomonedele ale căror calendare de emisie sunt în scădere. Lanțurile de blocuri primare Proof of Work (PoW) oferă fiecare o recompensă pentru finalizarea unui bloc. În anumite cazuri, aceasta este compusă dintr-o subvenție de bloc, precum și din taxe pentru tranzacții. Subvenția de bloc este redusă în mod regulat (în timpul unor evenimente precum înjumătățirea Bitcoin, de exemplu).
Se pare că taxele de tranzacționare ar trebui să crească în timp dacă se așteaptă ca costurile mining să crească treptat, în timp ce, în același timp, subvenția pentru blocuri este redusă treptat. În caz contrar, miner ar fi obligate să funcționeze în pierdere și, în cele din urmă, s-ar deconecta de la rețea. Acest lucru are un efect de domino asupra nivelului de protecție oferit de lanț.
Rata de hașurare și suma mizată
În prezent, blockchains utilizează o mare varietate de algoritmi de consens, fiecare dintre aceștia având propriul set de procese. Având în vedere faptul că aceștia joacă un rol atât de important în protecția rețelei, aprofundarea datelor care îi înconjoară ar putea fi fructuoasă pentru efectuarea de cercetări de bază.
În criptomonedele Proof of Work (PoW), rata de hash este adesea utilizată ca măsură a sănătății generale a rețelei. Atunci când rata de hash a unei criptomonede devine mai mare, devine mai dificil să se efectueze un atac 51% eficient. Pe de altă parte, o creștere în timp poate indica, de asemenea, un interes mai mare pentru mining, care este probabil rezultatul unor costuri generale mai mici și al unor câștiguri mai mari. Pe de altă parte, o scădere a ratei de hash este un indiciu al "capitulării miner", adică atunci când miner-urile nu mai contribuie cu hash-uri la rețea deoarece nu mai este profitabil pentru ele să facă acest lucru.
Pentru a menționa doar câteva, prețul actual al activului minat, numărul total de tranzacții finalizate și comisioanele care sunt plătite sunt toți factori care pot afecta cheltuielile totale ale mining. Bineînțeles, alți factori cruciali care trebuie luați în considerare includ cheltuielile directe ale mining, cum ar fi costul energiei și al puterii de calcul.
O altă idee legată de mining care folosește teoria jocurilor într-un mod similar este cea a mizei, care este folosită în Proof of Stake, de exemplu. Cu toate acestea, modul în care funcționează din punct de vedere mecanic este diferit. Premisa fundamentală este aceea că utilizatorii vor miza pe propriile participații pentru a lua parte la procesul de validare a blocurilor. Ca urmare, am putea evalua interesul pe baza sumei totale mizate la un anumit moment dat (sau a lipsei acesteia).
Măsurătorile proiectului
În timp ce metricile on-chain se referă la datele care pot fi vizualizate pe blockchain, metricile de proiect presupun o abordare calitativă. Această metodă analizează aspecte precum succesul echipei (dacă există), cartea albă și planul iminent.
Cartea albă
Înainte de a face orice investiție, este recomandat să citiți cartea albă a proiectului în cauză. Acesta este un document tehnic care prezintă proiectul de criptomonedă pentru noi și ne oferă o imagine de ansamblu. Un whitepaper bun ar trebui să definească obiectivele rețelei și, în mod ideal, să ne ofere o perspectivă asupra:
- Tehnologia utilizată (este aceasta sursă deschisă?)
- Cazul (cazurile) de utilizare pe care urmărește să le satisfacă
- Foaia de parcurs pentru actualizări și caracteristici noi
- Schema de aprovizionare și distribuție pentru monede sau jetoane
Este o idee bună să comparați și să contrastați aceste informații cu discuțiile care au avut loc despre proiect. Care sunt gândurile altor persoane în această privință? Există ceva care ar trebui să ridice un semnal de alarmă? Obiectivele par a fi realizabile?
Echipa
Cum arată comunitatea de dezvoltare dacă nu există o echipă cu care să lucreze? Dacă proiectul utilizează o versiune publică a GitHub, ar trebui să investigați numărul de persoane care contribuie la acesta, precum și nivelul de activitate. O monedă al cărei depozit nu a fost actualizat de mai bine de doi ani s-ar putea să nu fie la fel de atrăgătoare ca o altă monedă a cărei dezvoltare a fost continuă și consistentă.
Concurenți
Un bun whitepaper ar trebui să ne ofere o înțelegere a cazului de utilizare pe care îl vizează activul de criptomonedă și ar trebui să facă acest lucru într-un anumit fel. În acest moment, este esențial să se identifice proiectele cu care se află în concurență directă, precum și vechea infrastructură pe care intenționează să o înlocuiască.
Într-o lume perfectă, investigarea acestor aspecte esențiale ar trebui să fie la fel de riguroasă. Este posibil ca un activ, privit izolat, să pară atrăgător; cu toate acestea, atunci când aceleași indicații sunt aplicate la alte criptoactive, poate deveni clar că al nostru este mai slab decât celelalte.
Tokenomics și distribuția inițială
Unele inițiative dezvoltă token-uri în speranța de a găsi o problemă pe care o pot rezolva. Aceasta nu înseamnă că proiectul în ansamblul său nu este fezabil; în schimb, utilizarea token care este legată de acesta poate fi limitată în acest context. Prin urmare, este esențial să se stabilească dacă token are sau nu o utilizare reală. Și, prin extensie, dacă această utilitate este ceva ce va fi perceput de piața largă și, în caz afirmativ, la cât de mult este posibil să evalueze utilitatea dacă o identifică.
În acest sens, modul în care au fost alocați banii de la început este un alt aspect esențial de luat în considerare. Au reușit oamenii să îi câștige prin mining, sau a fost prin intermediul unei ICO sau IEO? În primul scenariu, whitepaper-ul trebuie să detalieze cât de mult din finanțare va fi rezervată fondatorilor și personalului companiei, precum și cât de mult va fi accesibil investitorilor. În cel de-al doilea scenariu, s-ar putea să căutăm dovada că creatorul activului a fost premining, adică mining în rețea înainte ca funcția să fie lansată oficial.
Concentrarea asupra distribuției ar putea să ne ofere o perspectivă asupra pericolului care există. De exemplu, dacă doar câteva părți ar deține marea majoritate a ofertei, am putea ajunge la concluzia că aceasta este o investiție periculoasă, deoarece aceste părți ar putea într-o zi să influențeze piața. Dacă ar fi așa, am putea ajunge la această concluzie.
Măsurători financiare
Atunci când efectuați o cercetare fundamentală, este util să dispuneți de informații precum modul în care activul este tranzacționat în acest moment, prețul la care a fost tranzacționat în trecut, informații despre lichiditatea activului și așa mai departe. Cu toate acestea, alte măsuri intrigante suplimentare care pot intra în această categorie sunt cele care abordează aspectele economice și stimulentele protocolului activului criptografic. Aceste măsurători pot fi deosebit de utile pentru a analiza valoarea unei criptomonede.
Capitalizarea pieței
The capitalizarea pieței (cunoscută și sub numele de valoare de rețea) poate fi determinată prin înmulțirea prețului curent cu cantitatea totală aflată în circulație. În esență, aceasta reflectă costul potențial al achiziționării fiecărei unități de activ criptomonedă care se află în prezent la vânzare (presupunând că nu există scăpări).
Simpla examinare a valorii totale de piață a unei companii poate fi înșelătoare. În principiu, nu ar trebui să fie dificil să se emită un token care nu servește niciunui scop și care are o ofertă de 10 milioane de exemplare. Dacă fiecare dintre aceste token-uri ar fi schimbat pentru un singur dolar, capitalizarea totală a pieței s-ar ridica la zece milioane de dolari. Această evaluare este în mod evident distorsionată; în absența unei propuneri de valoare convingătoare, este destul de improbabil ca piața în general să manifeste interes pentru token.
În aceeași ordine de idei, nu este posibil să se stabilească cu certitudine absolută cantitatea unei anumite criptomonede sau token care se află în prezent în circulație.
Monedele pot fi arse, cheile pot fi pierdute, iar fondurile pot fi pur și simplu uitate. În schimb, observăm aproximări care fac un efort pentru a elimina monedele care nu mai sunt produse sau utilizate în circulație.
Cu toate acestea, capitalizarea de piață este utilizată într-o măsură semnificativă pentru a determina potențialul de expansiune al rețelelor. În comparație cu monedele cu "capitalizare mare", cele cu "capitalizare mică" sunt considerate de unii investitori în cripto-monede ca având un potențial mai mare de expansiune. Alții susțin că societățile cu capitalizare mare au efecte de rețea mai mari și, prin urmare, au mai multe șanse de succes decât societățile cu capitalizare mică care sunt la început de drum.
Lichiditate și volum
Ușurința cu care un activ poate fi cumpărat sau vândut se numește lichiditatea sa. Un activ este considerat lichid dacă poate fi vândut la prețul său curent de piață fără mari dificultăți. Ideea de piață lichidă, care se referă la o piață competitivă, saturată de cereri și oferte (ceea ce duce la o diferență mai mică între prețul de vânzare și prețul de vânzare), este legată de această idee.
Din cauza lipsei de lichiditate a pieței, există posibilitatea ca noi să nu ne putem vinde activele la un preț pe care îl considerăm "corect". Acest lucru ne informează că nu există cumpărători dornici să facă tranzacția, așa că avem două opțiuni: fie putem scădea prețul cerut, fie putem aștepta ca lichiditatea să se îmbunătățească.
Volumul tranzacțiilor este un indiciu care ne-ar putea ajuta să determinăm lichiditatea pieței. Acesta poate fi măsurat în câteva moduri diferite, iar scopul său este de a demonstra valoarea care a fost transferată într-un anumit interval de timp. De obicei, graficele vor reprezenta volumul total al tranzacțiilor zilnice (exprimate în unități native sau în dolari).
În contextul analizei fundamentale, cunoașterea lichidității s-ar putea dovedi benefică. În cele din urmă, aceasta servește drept măsură a interesului pe care piața îl are față de o potențială oportunitate de investiție.
Mecanisme de aprovizionare
Deciziile pot fi influențate de oferta maximă, de oferta circulantă și de rata inflației. Unele monede limitează treptat cantitatea de unități noi pe care le creează, ceea ce le face atractive pentru investitorii care anticipează că cererea de unități noi va depăși oferta în viitor.
Pe de altă parte, unii investitori pot considera că o limită aplicată cu strictețe ar fi în detrimentul portofoliilor lor pe termen lung. Una dintre aceste probleme ar putea fi aceea că se reduce stimulentul pentru ca oamenii să cheltuiască banii sau token-urile, oferindu-le opțiunea de a le acumula în schimb. Un alt argument împotrivă este acela că oferă în mod disproporționat mai multe beneficii celor care adoptă timpuriu această politică, în timp ce o politică de inflație constantă ar fi mai echitabilă față de noii veniți.
Gânduri de încheiere
Analiza fundamentală, atunci când este efectuată în mod corespunzător, are potențialul de a dezvălui informații cruciale despre criptomonede, dar analiza tehnică nu este în măsură să facă acest lucru. Când vine vorba de tranzacționare, a avea capacitatea de a face diferența între valoarea "reală" a unei rețele și prețul de piață al acesteia este un talent valoros. Există, bineînțeles, anumite lucruri care ne pot fi dezvăluite de AT și care nu pot fi anticipate cu ajutorul AF. Din acest motiv, mulți comercianți de pe piața actuală folosesc o strategie care le combină pe cele două.
La fel ca în cazul multor metode, nu există un manual pentru AF care să fie universal aplicabil.
